Curtea
Constituţională a apreciat ca neconstituţională
decizia de comasare a alegerilor, făcând ulterior publică şi motivarea
acestei hotărâri. Ca urmare, după vizita delegaţiei FMI în România, premierul a
depus mandatul întregului Guvern.
În acel moment, Opoziţia
se afla deja în protest parlamentar, anunţând că nu va participa, nici în Senat
şi nici în Camera Deputaţilor, nici în plen şi nici în comisii, la lucrări.
Preşedintele a
invitat la discuţii liderii partidelor şi formaţiunilor parlamentare, însă acestea
s-au dovedit a fi fost formale. Reţine atenţia faptul că UDMR-ului i-a
confirmat că nu va dizolva Parlamentul, nici chiar în situaţia respingerii
învestiturii mai multor cabinete. Cred că au fost formale pentru că, aşa cum au
anunţat ulterior lideri ai PDL-ului şi Băsescu, Mihai Răzvan Ungureanu afost
propunerea agreată, însă PDL a fost ultimul pe lista celor invitaţi la
discuţii.
După depunerea
mandatului guvernului Boc de către premier, în data de 09.02, a avut loc
şedinţa de învestitură a noului Guvern.
După trei ore, cabinetul Ungureanu a primit 237 de voturi pentru şi două
împotrivă, în absenţa parlamentarilor PSD, PNL şi PC. În aceeaşi zi, premierul
împreună cu cei 16 miniştri au depus jurământul în faţa preşedintelui Băsescu.
USL a anunţat că
va contesta la Curtea Constituţională legitimitatea Guvernului, în principal
modul în care au decurs audierile candidaţilor la posturile de ministru în
comisiile parlamentare, în absenţa cvorumului necesar.
Din cele
„transpirate” în media, în cadrul PDL au
fost dispute aprinse generate de neincluderea în noul Exeutiv a celor din
PDL care au ocupat aceste posturi în guvernul Boc. Au fost propuşi cei din
rândul 2 al ministerelor, consilieri ai foştilor sau secretari de stat. UDMR-ul
şi UNPR-ul şi-au menţinut miniştrii din guvernul Boc. De notat că, la
„schimbarea ştafetei”, discursurile prospeţilor numiţi au fost de parcă acum
avuseseră loc alegeri parlamentare, iar ei îşi expuneau intenţiile privind un
întreg mandat.
Presa scrisă şi
audiovizuală a semnalat numeroase
incompatibilităţi ale unora dintre cei numiţi, însă deocamdată nu au fost
şi reacţii oficiale pe marginea acestor subiecte. De altfel, după desemnarea ca
viitor premier, chiar şi directorul în
funcţie al SIE a negociat numirile de miniştri şi susţinerea parlamentară
ulterioară fără să-şi fi dat demisia, care a fost anunţată după vreo 48 de
ore. Probabil consideră că nu se poate face nici o paralelă între demersurile
sale, clar politice, şi prezenţa lt. Alexandru Gheorghe în Piaţa Universităţii,
deşi Legea 51/1991 era perfect valabilă în ambele cazuri. Reamintesc că locotenentul
a fost exclus din rândurile armatei.
În tot acest timp,
protestele au continuat, în pofida
vremii, „alimentate” de vremuri. În număr mai mic, dar prezenţi, ei au
continuat să ceară demisia lui Băsescu şi alegeri anticipate în Bucureşti,
Constanţa, Cluj, Ploieşti, Piteşti, Reşiţa, Focşani, Satu Mare, Suceava, Deva,
Bistriţa-Năsăud şi altele.
Imaginile
televizate ne-au prezentat iarna grea
care s-a instalat în estul Europei. În Serbia, Bosnia şi Muntenegru a fost
declarată stare de urgenţă, iar în sudul Bulgariei ruperea unui baraj a produs
inundaţii. La nivel european, 620 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza
condiţiilor meteo. Şi în România a fost anunţat cod portocaliu de ninsori şi
viscol până miercuri. Dar de atunci şi până sâmbătă, în multe zone din ţară
autorităţile nu au intervenit. Cel mai probabil, utilajele nu erau suficiente
sau nu aveau carburanţi, în condiţiile în care bani (foarte mulţi, 90 de
milioane de euro) fuseseră alocaţi pentru deszăpezire, ca în ceilalţi ani, dar
probabil sunt deja cheltuiţi sau puşi deoparte pentru altele...
În timp ce la
Guvern se schimbau miniştri, în prezenţa premierului, o mare parte din ţară era efectiv îngropată sub nămeţi. Deşi „Antena
3” prezenta continuu imagini de groază din judeţele Vrancea, Buzău, Ialomiţa,
Călăraşi şi apeluri telefonice sau e-mail-uri de la persoane care pierduseră
legătura cu rudele aflate în aceste zone, prefecţii negau realitea, afirmând cu
seninătate că se circulă, dar în condiţii de iarnă, că nu sunt probleme. Ba
chiar Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a acuzat Autoritatea
Naţională de Meteorologie că nu le-a remis informări scrise din oră în oră.
Jenant...
Iniţial, 100 de
localităţi au fost izolate, 47 de drumuri naţionale închise, A2 închisă, 7% din
trenuri au fost anulate. Ulterior, a crescut numărul drumurilor naţionale
închise la 51, s-au închis şi autostrăzile Bucureşti – Piteşti şi Bucureşti –
Ploieşti, elevii din 11 judeţe şi Bucureşti nu au mai mers la şcoală, 6800 de
şcoli fiind închise până în 09.02.
În 10.02, peste
23.000 de oameni din judeţul Buzău şi alţi 40.000 din judeţul Vrancea erau în
continuare izolaţi din cauza zăpezii, 130 de drumuri judeţene erau blocate, iar
53 de persoane muriseră din cauza frigului. Situaţii grave (oameni scoşi din
case prin tuneluri, prin ferestre, potecile din sat erau printre acoperişuri,
fântânile erau şi ele astupate) erau şi în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.
De-abia sâmbătă,
în 11.02, s-a instituit stare de urgenţă în Vrancea; Mihai Răzvan Ungureanu,
împreună cu miniştrii Berca şi Oprea, s-a deplasat în zona calamitată. Ce este
mai grav este faptul că nu pare să
existe nici o strategie de acţiune, nici o angrenare integrată a instituţiilor
regăsite în comandamente şi celule de criză. De ce o fi necesară deplasarea
la faţa locului a premierului şi miniştrilor (decât pentru a capitaliza imagine
pozitivă) în condiţiile în care au deja, acolo, autorităţi locale, pentru a
obţine şi transmite informaţii, există telefoane, faxuri....
Măsurile de
deszăpezire şi ajutorare a populaţiei sunt mult întârziate, în condiţiile în
care, începând de azi, sunt anunţate iar ninsori şi ger, în majoritatea zonelor
ţării.
Luni, la prânz, 45
de localităţi sunt în continuare izolate din cauza ninsorii, în principal din
judeţele Vrancea, Buzău, Galaţi, iar 13 localităţi nu au curent electric.
Au fost instituite
restricţii de circulaţie în zonele afectate de codul galben şi portocaliu de
ninsori şi viscol, în judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, iar de
luni, de la prânz, vor fi afectate şi celelalte judeţe din Muntenia, Oltenia şi
sudul Moldovei (circa 20 de judeţe şi Capitala).
Sunt închise 9
drumuri naţionale, A2, 51 de drumuri judeţene (în special din judeţele Buzău,
Vrancea şi Galaţi). Drumurile din judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Brăila,
Vrancea, Tulcea, Călăraşi sunt închise circulaţiei. Pe Valea Oltului (DN70), se
produc avalanşe, iar intervenţia pompierilor şi a altor forţe implicate este
dificilă. Sunt anulate peste 300 de trenuri din cele 1947 de trenuri care ar fi
trebuit să circule, iar 7 linii de cale ferată sunt închise. 6 nave sunt
blocate pe Dunăre, iar un avion de pasageri a ratat decolarea de pe Aeroportul
din Craiova, fiind anunţate şi răniri de persoane.
Vămile de la
graniţa cu Republica Moldova, ca şi cea de la graniţa cu Serbia (în dreptul
judeţului Mehedinţi) au fost închise.
Ultima statistică
referitoare la decesele datorate condiţiilor vitrege de ninsoare şi viscol dată
publicităţii era de 74.
Tot din cauza
vremii, 1100 şcoli şi licee sunt închise azi şi mâine. În Bucureşti, toate
unităţile din învăţământul preuniversitar sunt închise.
În tot acest timp,
Băsescu s-a odihnit la Predeal.
Duminică se anunţa că preşedintele invită partidele parlamentare în ziua de luni,
pentru discuţii, printre teme figurând Tratatul de stabilitate europeană şi
desfăşurarea lucrărilor în Parlament. USL nu a participat la aceste discuţii.
În condiţiile în
care s-a reanunţat oficial ofensiva împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale
(în discursul lui Băsescu, la depunerea jurământului de către miniştri), despre
Blejnar doar o parte a media a
menţionat că este cercetat de DNA pentru presupuse legături cu evazionişti din domeniul petrolier, prin intermediul
fostului lui şef de cabinet.
Tot aici poate fi
menţionată şi ştirea potrivit căreia Adriean
Videanu este suspectat de subminarea economiei naţionale în dosarul Romgaz.
FMI cere
Guvernului, potrivit celor menţionate în scrisoarea de intenţie, să înceapă concedierile la poştă, pentru circa 600 de
angajaţi.
Conform unei
statistici Eurostat dată publicităţii, România
este ţara europeană cu cei mai mulţi oameni săraci, cu un procent de 41% din
totalul populaţiei, 6,6 milioane de români trăind la limita subzistenţei.
În acelaşi timp, 30% din totalul populaţiei se află în sărăcie absolută,
neavând o locuinţă încălzită sau utilităţi şi bani ca să mănânce peşte sau
carne nici măcar săptămânal.
Potrivit
aceluiaşi studiu, 48% dintre românii de până la 17 ani îşi duc viaţa în
condiţii greu de imaginat, ei riscând excluderea socială. Principalele cauze
ale fenomenului sunt lipsa locurilor de muncă pentru părinţi sau ineficienţa
sistemelor de protecţie socială derulate de autorităţi.
Pe acest fond, mai
trebuie amintit că au fost sistate ajutoarele sociale pentru 73.000 de
persoane, întrucât acestea au datorii faţă de stat.
