Cea mai mediatizată ştire a fost cea referitoare la cele două explozii petrecute
la Sighetul Marmaţiei, la
victimele acestora şi şansele lor de recuperare, la modul de acţiune a SMURD şi
a personalului medical din spitalele în care au fost internaţi, la vinovaţi şi
vinovăţie. Probabil că subiectul va ocupa în continuare un spaţiu extins în
presa scrisă şi audio-vizuală.
Incompetenţa de la AMPOSDRU ne lasă fără 3,5 miliarde
de euro. Comisia
Europeană a anunţat că va emite în următoarele zile o decizie de întrerupere a
termenului de plată pentru cererile în curs, iar întreruperea va fi ridicată de
îndată ce Autoritatea română de audit va confirma că deficienţele au fost
remediate, conform prevederilor regulamentelor pentru fonduri structurale.
Condiţiile de accesare
a fondurilor europene pe Axa 2.3 sunt imposibil de realizat, iar România va
pierde fondurile alocate din cauza incompetenţei celor care au scris ghidul de
accesare. Cu toate acestea, Ministerul Muncii încearcă să acrediteze ideea că
situaţia este sub control şi vor fi luate măsurile necesare pentru remedierea
deficienţelor constatate în gestionarea Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Joia trecută, directorul general al
AMPOSDRU, Carmen Ionel, a demisionat din funcţie după ce premierul Ungureanu
i-a cerut ministrului Muncii să o demită pentru incompetenţă şi management
defectuos. Conducerea interimară a Autorităţii va fi asigurată de Carmen Roşu.
Referitor la
dezvăluirile apărute în presă în ceea ce priveşte „sifonarea” fondurilor
europene în domeniul resurselor umane, majoritatea indică contracte încheiate cu firme clientelare ale PDL, inclusiv cea a
consilierului Robertei Anastase.
Pe aceeaşi temă, USL a anunţat că săptămâna viitoare va depune o moţiune simplă pe tema
fondurilor europene, întrucât Guvernul s-a angajat să atragă, în acest an,
6 miliarde de euro din fonduri europene, însă în primele luni ale anului în
curs nu au reuşit atragerea nici unui euro.
Concertat, se continuă demersurile pentru promovarea legii
votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. În motivarea pe
care Curtea Constituţională a dat-o publicităţii, referitoare la decizia de
respingere a legii privind comasarea alegerilor, se făcea menţiunea că o
atenţie sporită trebuie acordată unei proceduri speciale pentru românii cu
drept de vot din străinătate.
După depunerea
mandatului, Emil Boc a mai spus (în 06.02) că proiectul legii privind votul
prin corespondenţă va fi negociat în continuare cu UDMR, dar nu va reprezenta o
solicitare pe care se va insista în aşa fel încât să se ajungă la ruperea
coaliţiei.
În 07.02,
preşedintele PDL Diaspora, deputatul William Brânză a dat publicităţii un
comunicat în care susţine că „exprimarea opţiunii politice a românilor din
străinătate şi prin corespondenţă, adiţional variantei clasice de vot, are
şanse să devină realitate, iar procedura ar putea fi exercitată la alegerile
parlamentare din acest an”.
Mai trebuie
menţionat că premierul Ungureanu este un
susţinător al acestui proiect, conform unor declaraţii făcute în septembrie
2006, în calitate de ministru de Externe, iar coaliţia s-a reunit în 20.02
pentru discutarea priorităţilor. Reprezentanţii PDL se aşteaptă la cel puţin 1
milion de voturi prin adoptarea acestui act normativ.
O delegaţie a FMI se va afla, în 21 şi 22.02, la
Bucureşti, pentru a se întâlni cu guvernul Ungureanu, la două săptămâni după ultima vizită de evaluare
a acordului stand-by cu România. Nu este de aşteptat ca schimbarea guvernului
să producă modificări radicale în ceea ce priveşte politica economică din
România. Însă în acest interval de două săptămâni, INS a dat publicităţii date
potrivit cărora economia românească a înregistrat o creştere de 2,5% în 2011,
însă PIB-ul din ultimul trimestru al anului 2011 s-a contractat. Şi în primul
trimestru din acest an există riscuri de contracţie a PIB-ului, datorate atât
turbulenţelor din zona euro, dar şi ninsorilor care au blocat jumătate de ţară.
Ar fi de dorit, dar am fi mult prea optimişti, ca la această întâlnire
autorităţile să prezinte planuri concrete de redresare a situaţiei.
Au continuat protestele în mai multe oraşe ale
ţării, inclusiv Ploieşti,
Focşani, Bistriţa, Deva şi Bucureşti, cerându-se în continuare demisia lui
Băsescu şi alegeri anticipate.
Despre Boc, se mai aude că va candida la Primăria Cluj, liderii
PDL fiind convinşi că va fi ales, pentru că a făcut multe pentru acest
municipiu, însă personal se teme că va fi asociat cu fostul primar, Apostu, pentru
care a garantat ca nevinovat. Dacă lucrurile vor evolua în această direcţie, se
conturează şi paşii următori, respectiv înlocuirea lui Boc cu Ungureanu la şefia partidului, apoi înfiinţarea unei „Mişcări Populare”
(MP), cu alte însemne (inima) şi culori electorale (verde-albastru), eventual
spre a fi confundată mai uşor, de către unii alegători, cu PP.
Întrucât PDL-ul a
fost depăşit în sondaje de partidul lui Dan Diaconescu, liderii portocalii
plănuiesc realizarea unei platforme de dreapta în care, pe lângă fundaţiile
apropiate partidului, să fie cooptaţi ţărăniştii, ecologiştii, dar şi UNPR. Planul
de relansare al PDL este coordonat de Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Ioan
Oltean şi Emil Boc. Sorin Frunzăverde chiar a declarat, pentru „Gândul”, că „în
martie, Mişcarea Populară va deveni realitate, ca alianţă electorală”.
Opoziţia a depus o contestaţie la Curtea
Constituţională, susţinând că modul în care au trecut de comisiile de
specialitate din Parlament miniştrii Guvernului Ungureanu nu este în acord cu
legea fundamentală, întrucât noii miniştri nu au primit
avize din partea comisiilor reunite de specialitate, ci doar o recomandare, din
cauza lipsei de cvorum. În această săptămână, preşedintele Curţii,
Zăgrean, printr-o scrisoare, a solicitat detalii despre această
procedură tocmai preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. În
scrisoarea ce a fost remisă Curţii se precizează că, într-adevăr, comisiile nu
au avut cvorum, însă din cauza reprezentanţilor Opoziţiei, care au lipsit
intenţionat. Ce va decide Curtea cred că nu este greu de anticipat.
Situaţie dramatică pentru bolnavii de cancer. Zilele acestea, principalul producător
de opioide oncologice (care acoperea circa 60% din cererea internă),
Mundipharma, a anunţat că îşi încetează activitatea în ţara noastră, decizie
influenţată de prelungirea termenelor de încasare a banilor pentru produse după
340-360 de zile şi de taxa clawback..
Inclusiv
distribuitorii, din aceleaşi motive, sunt extrem de reţinuţi în efectuarea de
importuri, deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate le achită facturile
după 360 de zile.
Chiar şi
procurarea citostaticelor a devenit o problemă. Aceste medicamente sunt
distribuite prin farmaciile spitalelor, iar acestea sunt într-o continuă criză
financiară.
Peste 10.000 de
pacienţi, înscrişi pe liste, sunt în aşteptarea medicamentelor oncologice de
linia a doua, pe care le aprobă comisii ale CNAS.
Au fost anunţate
noi concedieri la CFR, circa 1000 de
persoane, până la 01 martie, în conformitate cu cele prevăzute în acordul
cu FMI. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi şi au anunţat
că vor acţiona în instanţă această decizie.
Guvernul a alocat
20 milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor cu deszăpezirea în 15
judeţe.
Arhiepiscopul greco-catolic de Alba Iulia şi
Făgăraş, Lucian Mureşan, a fost numit cardinal de
către Papa Benedict al XVI-lea, alături de alţi 21 de înalţi prelaţi. El
este cel de-al treilea cardinal român numit de Vatican.
Se intenţionează modificarea legislaţiei rutiere, pentru
creşterea siguranţei în trafic.
