- Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) a împrumutat, printr-o emisiune de obligaţiuni, suma de 3 miliarde euro, cu scadenţa la 3 ani, destinată susţinerii Irlandei şi Portugaliei. Şi Franţa a împrumutat, în 06.01, 7,96 miliarde euro printr-o emisiune de bonduri de trezorerie, cu scadenţa cuprinsă între 10 şi 30 ani, iar Germania a împrumutat 4,06 miliarde euro, în urma derulării unei licitaţii de obligaţiuni guvernamentale, cu scadenţa la zece ani.
· Peste 40% dintre anagajaţii Arpechim Piteşti vor fi disponibilizaţi începând cu 9 ianuarie 2012. Mai exact, 259 din totalul de 618 salariaţi ai companiei argeşene au primit deja preavize urmând ca, din 09.01, să rămână fără locuri de muncă. Angajaţii disponibilizaţi vor primi şi salarii compensatorii în valoare de 35.100 de lei fiecare. Alţi 141 de salariaţi urmează să fie trimişi în şomaj în cursul acestui an.
· Potrivit unui raport al Curţii de Conturi pe 2010, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat aproape un milion de euro pe medicamente prescrise pe numele unor persoane decedate. De asemenea, nu a fost urmărit şi controlat nici modul de utilizare de către casele de asigurări de sănătate judeţene a fondurilor alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate, nu a fost organizată nici o licitaţie legală în 2010 şi nu a fost evidenţiat nici un control asupra banilor cheltuiţi.
· Judecătorul Alina Ghica este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). După alegerea Alinei Ghica în funcţia de preşedinte, membrii Consiliului au început audierea procurorului Oana Schmidt Hăineală, care candida pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM. Aceasta din urmă a fost aleasă în funcţie obţinând şapte voturi dintr-un total de 11.
· Anul 2012 aduce învăţământului câteva schimbări importante, unele prevăzute prin noua lege intrată în vigoare exact acum un an, altele pregătite direct de conducerea Ministerului Educaţiei.
Noul an şcolar ce va debuta în toamnă îi va cuprinde şi pe copiii de şase ani, aceştia urmând să intre obligatoriu în grupa pregătitoare, care precede clasa I. Practic, în septembrie 2012 vor exista două tipuri de înscriere în învăţământul primar: înmatricularea direct în clasa I, pentru copiii născuţi în 2005, și înscrierea în clasa pregătitoare, pentru cei născuţi în anul 2006. Întrucât unii politicieni (printre care deputatul independent Mircea Giurgiu și senatorul PSD Ecaterina Andronescu) pun la îndoială posibilităţile materiale ale unităţilor de învăţământ pentru introducerea obligativităţii grupei pregătitoare, a fost pregătit chiar un proiect prin care obligativitatea parcurgerii grupei pregătitoare să fie amânată cu minimum un an.
Conform noii legi, modul de angajare al profesorilor va fi complet diferit faţă de anii trecuţi. Unităţile de învăţământ vor fi cele care vor organiza concursul pe post, câştigătorii urmând să fie angajaţi cu contract pe perioadă limitată până la obţinerea definitivatului. Angajatorii vor putea decide mai uşor încetarea contractului de muncă, caz în care profesorul va fi nevoit să participe la un alt concurs organizat de altă şcoală. Totuși, lucrurile nu sunt deocamdată clarificate nici în cazul înlocuirii titularizării cu examinarea la nivelul şcolii, întrucât Ministerul Educaţiei nu a finalizat încă respective metodologie.
Pe lângă schimbările de structură, învăţământul preuniversitar va avea parte şi de o nouă schemă de finanţare. Sistemul ce are la bază alocarea fondurilor în funcţie de corpul profesoral va fi înlocuit cu finanţarea per elev. Astfel, fondurile vor fi alocate ţinând cont în primul rând de numărul elevilor şcoliţi în fiecare unitate de învăţământ, existând și posibilitatea alocării unor sume suplimentare în funcţie de performanţa şcolii. Finanţarea per elev, introdusă parţial încă din 2010, va veni în contextul în care bugetul Educaţiei are prevăzut un buget situat sub cele mai pesimiste estimări, mai exact, 3,64% din PIB.
Tot finanţarea va fi în acest an punctul sensibil şi al învăţământul superior. MECTS intenţionează să sporească finanţarea celor 12 rectorate aflate în prima grupă valorică și să reducă în mod considerabil cheltuielile cu instituţiile de învăţământ superior aflate la coada clasamentului. Noua schemă de finanţare a universităţilor ar urma să fie finalizată până în primăvară, astfel încât să poată fi aplicată începând cu anul universitar 2012-2013. O altă idee pe care conducerea ministerului ar putea să o pună în practică începând cu acest an este reintroducerea examenelor de admitere la facultate, sau cel puţin întărirea filtrului în cadrul concursului de admitere organizat de universităţi.
Chiar și aşa, ministrul Daniel Funeriu are deja o restanţă de rezolvat în privinţa învăţământului universitar, întrucât promitea, luna trecută, în faţa Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor din cadrul Camerei Deputaţilor, că va reglementa "cât mai repede" statutul celor câteva zeci de mii de studenţi ai Universităţii "Spiru Haret" care au parcurs programe neautorizate.
· O parte a presei a prezentat informaţii referitoare la “scandalul gazelor”. Şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a “direcţionat” imediat şi discret atenţia opiniei publice, menţionând că ancheta procurorilor DIICOT privind livrarea de gaze naturale la un preţ preferenţial, către combinatul Interagro al miliardarului Ioan Niculae, ar viza contracte ale Romgaz din timpul mandatului de ministru al Economiei deţinut de liberalul Varujan Vosganian, în perioada 2006-2008. Afaceristul Ioan Niculae a declarat că ancheta ar viza contracte încheiate în perioada 2009-2010, când o lege promovată de PDL a oferit preţuri reduse la gaz consumatorilor precum Interagro.
DIICOT nu a făcut nici un fel de precizări referitoare la perioada încheierii/ derulării contractelor incriminate, procurorii acuzând 40 de oficiali care s-au aflat în poziţii de conducere, în trecut, la Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei că au subminat economia naţională, prin contractele pe care le-au încheiat cu Interagro. Procurorii DIICOT au explicat că ancheta a fost declanşată după ce SRI le-a pus la dispoziţie dovezi că, prin contractele la preţ redus, oferite de Romgaz, are loc o subminare a economiei naţionale. Varujan Vosganian neagă însă că ar fi fost vreodată informat de SRI despre un astfel de pericol.
Varujan Vosganian a explicat pentru gândul.info că nu a fost audiat de DIICOT şi că în timpul mandatului său nu au fost acordate reduceri de preţ la gaze, altele decât cele stabilite prin ordinul comun al Ministerului Economiei, ANRE şi ANRM. Reglementarea s-a schimbat în 2009, când, pe baza unui memorandum înaintat în guvern de Ministerul Economiei, condus la acea vreme de pedelistul Adriean Videanu, s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă, aprobată ulterior prin lege de Parlament. Potrivit acesteia, coşul de gaze era compus exclusiv din gaz de producţie internă, ceea ce înseamnă că, eliminându-se gazul de import, şi preţul era mai mic. Vosganian susţine că, prin legea din perioada 2009-2010, iniţiată de guvernul PDL, preţul la gaz de care s-a bucurat Interagro a fost mai mic decât pe vremea mandatului său.
Contactat de gândul.info, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, nu a dorit să comenteze declaraţiile lui Vosganian.
· Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 06.01, că nu va renunţa la ideea unei legi a reorganizării administrative, informează Mediafax. Acesta intenţionează ca legea să fie aprobată până la alegerile care vor avea loc la sfârşitul anului şi să fie aplicată treptat, până în 2016. "Un element al modernizării României este reorganizarea administrativ-teritorială şi vă mărturisesc că această idee a primit o ripostă puternică din partea partidelor politice, chiar şi a societăţii civile, dar, anul acesta, nu voi renunţa la ideea ca, până la alegerile legislative din luna noiembrie, să avem o lege a reorganizării administrativ-teritoriale, a declarat preşedintele Bãsescu. Traian Băsescu a spus că actuala organizare administrativă a teritoriului a devenit "o frână" în dezvoltarea României moderne şi că nimeni nu are o viziune regională. Preşedintele a mai spus că “reorganizarea administrativă este necesară mai mult ca oricând”.
